Copiii romani, cei mai expusi riscului de saracie sau excluziune sociala din UE

RAPORT EUROPEAN: Copiii romani, cei mai expusi riscului de saracie sau excluziune sociala din UE: aproape jumatate dintre ei se confrunta cu nutritie deficitara, acces inegal la educatie si la servicii sociale. In toata statele UE, numarul copiilor la limita saraciei a crescut cu 200.000, dintre care 25.000 din Romania 

• Copiii romani sunt cei mai expusi riscului de saracie si excluziune sociala, dintre toate statele UE, cu o rata de 41.5% (doi din cinci); la nivelul UE, unu din patru copii traieste la limita saraciei;
• In Finlanda si Danemarca, riscul de saracie sau de excluziune sociala pentru copii a fost cel mai scazut, in 2021 (13,2% si respectiv 14%);
• 40% dintre gospodariile din Romania au inregistrat o scadere a veniturilor comparativ cu 2021, in timp ce cheltuielile au crescut pentru 98% dintre ele;
• Riscul de saracie sau de excluziune sociala este mult mai mare in zonele rurale decat in mediul urban: in 2021, rata a fost de 16,1% in orasele mari, 30,7% in urbanul mic si suburbii si 50,1% in zonele rurale;
• Doar 11% dintre elevii romani cu varste cuprinse intre 6 si 14 ani sunt cititori fluenti, in timp ce 42% dintre elevi sunt calificati drept "nefunctionali", ceea ce se apropie de analfabetism.

Riscul de saracie sau de excluziune sociala a crescut pentru copiii din Uniunea Europeana, cu 0,4 puncte procentuale, de la 24,0 % la 24,4 %, intre 2020 si 2021, cu rata cea mai ridicata in Romania – 41,5%, urmata la distanta de Spania 33,4%, in vreme ce in Finlanda si Danemarca a fost cel mai scazut, in 2021 (13,2% si respectiv 14%), potrivit Eurostat1. La nivelul Uniunii Europene, numarul copiilor care traiesc in saracie sau excluziune sociala a crescut in 2021 cu 200.000, ceea ce inseamna ca 19,6 milioane de copii din Uniune (unu din patru) se afla in aceasta situatie, arata datele raportului Save the Children. Dintre acestia, 12,5%, adica 25.000, sunt din Romania (Eurostat). In Romania, riscul de saracie sau de excluziune sociala este mult mai mare in zonele rurale decat in mediul urban: in 2021, rata a fost de 16,1% in orasele mari, 30,7% in urbanul mic si suburbii si 50,1% in zonele rurale.

CUM STA ROMANIA: DATE CHEIE

In 2021, peste 1,5 milioane de copii din Romania (41,5% din numarul total al copiilor) cresteau in risc de saracie sau excluziune sociala.

Riscul de saracie sau de excluziune sociala este mult mai mare in zonele rurale decat in mediul urban. In 2021, rata a fost de 16,1% in orasele mari, 30,7% in urbanul mic si suburbii si 50,1% in zonele rurale.

Una din 10 familii nu si-a putut permite sa isi incalzeasca locuinta in mod corespunzator in 2021 si aproape una din cinci nu si-a putut permite o masa hranitoare2.

CRIZA COSTULUI VIETII

Un sondaj realizat in 20223 privind impactul crizei economice asupra familiilor din Romania a evidentiat ca 40% dintre gospodarii au inregistrat o scadere a veniturilor comparativ cu 2021, in timp ce cheltuielile au crescut pentru 98% dintre familii.

Majoritatea gospodariilor au fost nevoite sa cheltuiasca mai mult pentru utilitati, alimente, ingrijiri medicale si educatie (transport la scoala, rechizite si carti). Gospodariile considera ca trebuie sa faca reduceri semnificative. Jumatate vor economisi bani de la utilitati si hrana, ceea ce reprezinta un risc pentru bunastarea copiilor.
Pe langa presiunile asupra preturilor la alimente si energie, mai multi analisti spun ca sprijinul financiar acordat de stat persoanelor stramutate din Ucraina, alaturi de revenirea la munca si in invatamantul superior cu prezenta fizica dupa pandemia de Covid, va genera o presiune uriasa pe piata chiriilor, in special in marile orase.
Guvernul Romaniei a distribuit vouchere electronice (finantate prin FEAD) celor mai vulnerabile persoane si familii pentru alimente esentiale. De asemenea, a instituit o schema complexa de compensatii pentru sezonul de iarna 2021/2022. Totusi, schema nu a favorizat familiile vulnerabile, intrucat compensatiile s-au bazat mai degraba pe consum decat pe venit.

CRIZA CAUZATA DE COVID-19

Efectele pandemiei si criza costului vietii au avut un impact semnificativ asupra familiilor monoparentale si a celor numeroase: in 2019, 9,6% dintre familiile monoparentale erau expuse riscului de saracie. Procentul s-a dublat la 18,2% in 2020 si a crescut apoi la 23% in 2021.

In mod similar, cand ne referim la incapacitatea de a-si permite o masa cu carne, pui, peste (sau echivalentul vegetarian) la fiecare doua zile4, procentele din populatia generala au crescut de la 14,2% in 2019 la 14,7% in 2020 si 19,2% in 2021, insa cresterea este mai dramatica in randul familiilor cu trei sau mai multi copii, de la 17,5% in 2019 la 23,6% in 2021.

CRIZA SCHIMBARILOR CLIMATICE

Desertificarea, defrisarile, pierderea biodiversitatii, poluarea aerului si a apei, epuizarea rezervelor de gaze si petrol si criza energetica fac deja parte din viata copiilor romani.

Salvati Copiii Romania a contribuit la procesul de consultare lansat de Guvernul Romaniei pe tema schimbarilor climatice, la care au participat 272 de copii si tineri. 47% dintre copii au mentionat ca primesc informatii despre schimbarile climatice in scoli, la materii precum biologie, geografie si stiinte, dar aceste informatii nu fac decat sa repete/sa confirme ce au invatat deja acasa sau in contexte sociale. Copiii si-au exprimat, de asemenea, ingrijorarea cu privire la nivelul de cunostinte, abilitatile si dorinta cadrului didactic de a preda despre schimbarile climatice intr-un mod interactiv si interdisciplinar. Acestia au mai subliniat ca infrastructura scolara nu este un exemplu de loc prietenos cu mediul inconjurator, deoarece lipsesc spatiile verzi, deseurile nu sunt colectate selectiv si lipsesc investitiile in surse de energie verde pentru scoli.

La inceputul lui 2022, Presedintia Romaniei a prezentat un proiect de strategie nationala privind educatia in domeniul schimbarilor climatice si a initiat un proces de consultare publica. In plus, in calendarul scolar a fost introdusa o "Saptamana verde" , dedicata in intregime schimbarilor climatice.

EDUCATIA TIMPURIE

In anul scolar 2020/2021, numarul copiilor sub trei ani inscrisi in sistemul de educatie timpurie a scazut cu 5.100 (de la 22.506 la 17.400), iar 97,5% dintre acestia provin din mediul urban5. Rata de inscriere in invatamantul prescolar a scazut de la 88,6% la 84,5%. Aceste tendinte descendente ingrijoratoare au inceput in 2016.

ACCES EGAL LA EDUCATIE

Testele nationale organizate in 2022 cu scopul de a depista problemele timpurii de alfabetizare arata rezultate slabe la invatatura in scolile din Romania6. Rezultatele arata ca doar 11% dintre elevii cu varste cuprinse intre 6 si 14 ani sunt cititori fluenti, in timp ce 42% dintre elevi sunt calificati drept "nefunctionali", ceea ce se apropie de analfabetism.

Discrepantele dintre elevii din scolile din mediul rural si cei din mediul urban sunt, de asemenea, semnificative. Astfel, daca ne uitam la rezultatele obtinute la examenul de evaluare nationala, observam ca, desi diferenta dintre scolile din mediul urban si cele din mediul rural este putin mai mica decat in anii precedenti, copiii care merg la scoala in mediul rural continua sa obtina rezultate mai slabe decat colegii lor. Mai mult de o treime au obtinut note sub 5 la matematica (36,16% fata de 13,95% dintre elevii din scolile urbane), aproape un sfert au obtinut note sub 5 la limba romana (23,89% fata de 7,9% dintre elevii din scolile urbane), iar aproape 30% au obtinut o medie sub 5 (29,5% fata de 10,05% dintre elevii din scolile urbane).

SANATATE

Ca un efect combinat al multiplelor vulnerabilitati legate de accesul la sanatate, educatie, servicii sociale si protectie, Romania se confrunta in continuare cu provocari grave legate de maternitatea timpurie.
Mii de fete si adolescente nasc si se confrunta cu riscuri semnificative pentru sanatate, educatie si mijloacele de trai. In 2021, au fost inregistrate 745 de nasteri din mame sub 15 ani si 16.997 din adolescente intre 15 si 19 ani.
Astfel, aproape jumatate (45%) dintre mamele sub 15 ani din UE sunt din Romania. Evaluarea situatiei mamelor minore realizata de Salvati Copiii Romania7 arata ca 4 din 10 mame si gravide minore nu au acces la servicii medicale de specialitate, 8 din 10 au abandonat scoala, iar 2 din 10 au mai mult de un copil.
Trebuie, de asemenea, mentionat ca fetele insarcinate cu varsta sub 16 ani au nevoie si nu intotdeauna obtin acordul parintilor pentru a accesa serviciile de sanatate, ceea ce duce la provocari suplimentare pentru sanatatea lor si a copiilor lor.

NUTRITIE

In Romania, procentul de persoane care nu isi permit o masa care sa includa carne, pui, peste (sau un echivalent vegetarian) la fiecare doua zile a crescut de la 14,2% in 2019 la 19,2% in 2021. In cazul familiilor cu trei sau mai multi copii, aceasta cifra a crescut de la 17,5% in 2019 la 23,6% in 20218, in timp ce in cazul familiilor monoparentale, procentul a crescut considerabil, de la 18,9 in 2019 la 31,4 in 2021.

Avand in vedere cresterea preturilor la alimente, este de asteptat ca situatia copiilor si familiilor vulnerabile sa se agraveze. Rezultatele sondajului Salvati Copiii Romania9 privind impactul crizei economice arata ca, in toamna anului 2022, aproape jumatate (44%) dintre familiile vulnerabile cu copii nu reuseau sa faca fata cheltuielilor pentru hrana.

MASURI LUATE IN STATELE UE

Toate tarile au luat masuri pentru a contracara nu doar impactul pandemiei, ci si impactul crizei legate de costul vietii si al razboiului dus de Rusia in Ucraina. Printre initiative se numara alocatii pentru copii, ajutoare pentru plata facturilor la energie, reglementarea preturilor la energie, reduceri fiscale, reduceri pentru transportul public, tichete de masa si ajutoare pentru locuinte. In Italia si Germania, peste 1 miliard de euro si respectiv 2 miliarde de euro au fost alocate pentru a sprijini sistemul educational, in timp ce in Spania guvernul a introdus noi prestatii pentru copii si a majorat schema de venit minim garantat.

Politicile si resursele in domeniul sanatatii publice si al sanatatii mintale au fost stimulate. De exemplu, Finlanda a alocat mai multe resurse pentru sanatatea mintala a tinerilor, Italia a introdus un "bonus psihologic" pentru a sustine costurile psihoterapiei, iar Spania a lansat o noua strategie nationala privind sanatatea mintala cu un buget de 100 de milioane de euro.

Gabriela Alexandrescu, Presedinte Executiv Salvati Copiii Romania, a declarat: „Este imperios necesar ca Guvernul Romaniei sa aprobe, sa puna in aplicare si sa monitorizeze un plan strategic national coerent menit sa asigure echitatea in educatie pentru copiii aflati in situatii vulnerabile si sa consolideze sistemul de asistenta sociala pentru a sprijini copiii si familiile expuse riscului de saracie”

RECOMANDARI:

Organizatia Salvati Copiii solicita Guvernului Romaniei:

• Sa acorde prioritate copiilor si familiilor vulnerabile in procesele de elaborare a politicilor si bugetelor si sa sprijine autoritatile locale in combaterea saraciei in randul copiilor, in special prin consolidarea bugetarii drepturilor copilului la nivel local.
• Sa aprobe, sa puna in aplicare si sa monitorizeze un plan strategic national coerent menit sa asigure echitatea in educatie pentru copiii aflati in situatii vulnerabile.
• Sa consolideze sistemul de asistenta sociala pentru a sprijini copiii si familiile expuse riscului de saracie.
• Sa directioneze compensatiile/interventiile de sprijin catre familiile si copiii cei mai vulnerabili, in loc sa opteze pentru masuri cu caracter general.