Cati lupi sunt in Carpatii Meridionali? Rezultatele studiului genetic realizat de Fundatia Conservation Carpathia

In Carpatii Meridionali, intr-o zona pilot de 1.400 km², sunt 47 de lupi si un hibrid intre lup si caine, impartiti in sase haite, arata datele studiului de monitorizare genetica realizat de echipa Fundatiei Conservation Carpathia in perioada 2018–2020. Studiul arata pentru prima data in Romania prezenta hibridizarii dintre lupi si caini, un pericol care poate duce la declinul speciei, observat deja in alte tari ale Europei.

"Doar muntele a trait suficient de mult ca sa asculte si sa inteleaga obiectiv urletul lupului."
Aldo Leopold, scriitor si conservationist american

Fundatia Conservation Carpathia, cea mai mare organizatie de conservare din Romania, a finalizat studiul de monitorizare genetica la specia lup (Canis lupus), determinand astfel numarul lupilor din Carpatii Meridionali, pe o suprafata de 1.400 km², zona care se suprapune cu partea estica a Muntilor Fagaras, Muntii Piatra Craiului, Iezer‑Papusa si Leaota. Studiul a analizat amprentele genetice ale speciei, echipa de monitorizare a faunei colectand 503 probe non‑invazive de ADN: probe de urina pe zapada, excremente, fire de par lasate de lupi.

Acestea au fost analizate la un laborator specializat din Slovenia, fiind urmariti 16 markeri genetici specifici canidelor, dar si un marker genetic suplimentar pentru identificarea sexului. Datele au fost corelate cu rezultatele imaginilor de pe camerele de luat vederi instalate pe principalele trasee utilizate de lupi in aria de studiu. Pe baza frecventei cu care au fost observati indivizii pe camerele instalate de cercetatori in padure, a fost estimata abundenta si densitatea populatiei, parametri esentiali pentru protejarea acestei specii si pentru punerea in practica a unei strategii de convietuire cu comunitatile locale.

Studiul a fost realizat de Fundatia Conservation Carpathia cu sprijinul Fundatiei OAK, Programului Operational Infrastructura Mare POIM, Comisiei Europene prin programul LIFE Nature, si al Fundatiei Arcadia prin programul Endangered Landscapes & Seascapes Programme.

2,35 lupi/100 km² – densitatea populatiei in Carpatii Meridionali

In cadrul studiului au fost identificati 48 de indivizi unici, 27 de masculi, 20 de femele si un hibrid lup‑caine. Dupa analizarea gradului de rudenie, 40 de lupi si hibridul au fost grupati in sase haite. Ceilalti 7 lupi nu au putut fi atribuiti unei haite si sunt considerati animale aflate numai in tranzit sau animale care apartin unor haite vecine si care au fost detectate intamplator la limitele de teritorii ale haitelor noastre.

Rezultatele studiului indica, de asemenea, schimbari ale perechilor de reproducere si schimbari neprevazute in componenta haitelor. Astfel, de‑a lungul celor trei ani de studiu au fost detectate modificari ale perechilor reproducatoare la 2 din 6 haite.

Densitatea estimata de specialistii Fundatiei Conservation Carpathia in zona studiata este 2,35 lupi/100 km² (BCI = 1,68–3,03). Aceasta densitate este mai mica fata de cea din Parcul National Yellowstone din SUA (5–9,8 lupi/100 km²; Mech & Barber‑Meyer, 2015), sau din nordul Muntilor Apenini din Italia, unde habitatele sunt mai fragmentate (4,7 lupi/100 km²; Apollonio et al., 2004). In Peninsula Scandinava, o zona cu conditii climatice diferite, unde populatia de lupi incearca sa isi revina dupa un declin genetic de amploare, densitatea lupilor este semnificativ mai mica fata de cea indicata in acest studiu (0,18 lupi/100 km²; Milleret et al., 2021).

Hibridizare intre lupi si caini

Studiul confirma prezenta unui hibrid lup‑caine, acesta fiind prima confirmare genetica oficiala in Muntii Carpati. Desi hibridizarea pare a fi o amenintare nesemnificativa la acest moment, ea poate evolua si poate conduce in timp la o degradare genetica urmata de o extinctie totala a acestei specii. In cazul Romaniei, hibridizarea este un fenomen cauzat de cainii hoinari care au aparut in habitatul lupilor. Prezenta lor pune in pericol sanatatea genetica a populatiei de lupi pentru urmatoarele decenii. La 3 detectii ale lupilor pe camerele de monitorizare, in habitatul forestier, apare si o detectie a cainilor fara stapan. Pentru a evalua acest fenomen cercetatorii Fundatiei Conservation Carpathia au colectat probe de saliva de la 21 de caini din zona cercetata, concomitent cu perioada in care au fost colectate si probele ADN lasate in urma de lupi.

„Prin tehnicile si metodele de studiu pe care ni le pune la dispozitie stiinta, putem sa aflam o multitudine de date despre o specie greu de studiat cum este lupul, iar studiul genetic realizat de echipa noastra clarifica multe necunoscute despre populatia de lup din Romania. Este important sa monitorizam acesti lupi pe termen lung, astfel incat managementul faunei salbatice si managementul conflictelor cu fermierii sa fie bazat pe date stiintifice. Astfel putem lua decizii, putem crea modele de convietuire si putem trage anumite semnale de alarma atunci cand apar pericole atat pentru oameni cat si pentru lupi, asa cum este si cazul aparitiei fenomenului de hibridizarii spre exemplu", declara dr. Ruben Iosif, coordonatorul departamentului monitorizare a faunei, din cadrul Fundatiei Conservation Carpathia.

Schimbarile climatice, o provocare pentru echipa de studiu

Desi colectarea probelor pentru studiu a fost deschisa tot timpul anului, colectarea sistematica si intensiva a avut loc in perioada noiembrie–mai, folosindu‑ne de zapada pentru a urmari activitatea haitelor, in timp ce in sezonul cald au fost colectate probe doar oportunist. Cantitatea tot mai redusa de zapada din ultimii ani a fost una dintre cele mai mari provocari pentru echipa de teren, care a mers pe urmele lupilor pe suprafata celor 1.400 km² din Carpatii Meridionali, la altitudini intre 600 si 2.400 m.

„Studiul este unul pe termen lung si nu se limiteaza la perioada anuntata. In laborator se afla in lucru acum probele de ADN pentru inca doi ani, procesul de secventiere a ADN-ului fiind complex. Ne propunem sa colectam probe si in iarna aceasta", continua dr. Ruben Iosif.

Cati lupi sunt in Romania la ora actuala?

Estimarile oficiale arata ca populatia de lupi din Romania numara aproximativ 3.000 de exemplare, insa la calcularea efectivelor pentru aceasta specie nu s‑au utilizat metode stiintifice de monitorizare.

Desi la nivel european Romania pare sa aiba o populatie viabila de lupi, Muntii Carpati raman in continuare printre cele mai putin studiate ecosisteme montane din Europa.

Lupul si importanta acestuia

Lupul (Canis lupus) este al doilea cel mai mare pradator de pe continentul european, dupa urs. Exemplarele din Romania au o greutate intre 25 si 60 de kilograme. Lungimea corpului unui lup adult este cuprinsa intre 110 si 148 cm, iar coada are 30–35 cm. Inaltimea la greaban variaza intre 50 si 70 cm. Urechile au 10–11 cm lungime si sunt triunghiulare. In natura, lupii pot trai 7–8 ani. In captivitate pot trai pana la 15 ani.

De‑a lungul secolelor, lupul a fost subiectul multor povesti, legende si mituri. Inteligenta si calitatile fizice extraordinare ale lupului au facut ca omul sa respecte si chiar sa divinizeze calitatile acestui animal, devenit un adevarat simbol nu numai la noi, ci si in multe alte culturi si civilizatii.

Prezenta lupilor influenteaza abundenta speciilor‑prada si sustin reteaua complexa a vietii. Echilibrul ecosistemelor se bazeaza pe prezenta unor pradatori de varf precum lupii. Prin pradarea si eliminarea din ecosisteme a exemplarelor vulnerabile (indivizi bolnavi, raniti, tineri sau prea batrani), lupii ajuta la mentinerea populatiilor de specii‑prada mai sanatoase si mai viguroase.

Vanarea copitatelor (cerb, caprior, mistret) de catre lupi regleaza distributia spatiala si marimea efectivelor acestror specii, astfel incat este mentinuta la un nivel tolerabil presiunea erbivorelor asupra vegetatiei. In lipsa unor pradatori precum lupii, erbivorele ar putea afecta negativ regenerarea padurilor, prin pasunat intens.

Absenta lupilor sau a altor pradatori naturali poate duce la dezechilibre in ecosistem, avand consecinte asupra biodiversitatii si sanatatii ecosistemului in ansamblu. In Suedia, din cauza vanatorii, au ramas putini lupi, iar elanii distrug padurea.

Detalii despre proiect, deplasarea lupilor in arealul de studiu si povestea haitei de la Barsa‑Izvoarele Dambovitei:
http://tiny.cc/PeUrmeleLupilorDinCarpati