Distractie
Horoscopul zilei
Cultura generala
Batalia de la Waterloo s-a dovedit a fi batalia cruciala care a decis soarta lui Bonaparte si a imperiului sau. Astfel, prin batalia din 18 iunie 1815 se pune capat seriei de razboaie revolutionare si napoleoniene care cuprinsesera Europa; in acelasi timp, ea reprezinta sfarsitul primului Imperiu Francez si al carierei lui Napoleon. De asemenea, desi invingatorii nu aveau cum sa stie acest lucru la momentul respectiv, batalia pe care tocmai o castigasera avea sa fie ultima mare batalie a secolului al XIX-lea, dupa ea instaurandu-se pacea europeana generala care avea sa dureze (cu exceptia razboaielor locale, din Europa de Est) pana la izbucnirea Primului Razboi Mondial.
› vrei mai multBancul zilei
Mergand prin padure,un iepure,vazand un lup fumand,l-a intrebat: Ce e chestia aia dintre dinti care scoate fum? Lupul:Tigara.Iepurele:Si de unde o ai?Lupul:De la ursul boxer. Mese iepurele,si la jumatatea drumului uita numele obiectului.Merse inapoi.DUpa ce aflase iar,mese si din nou la jum. drumului iara uita.Cand s-a intors,lupul i-a spus cum se numeste,dar a mai spus ca daca mai vine odata sa-l intrebe,il omoara.Iepurele merse iar,si la jum. drumului uita iar numele.Isi zise ca o sa descurce(mare greseala...).A ajuns la ursul boxer,si ursul,iesind cu manusile de box si transpirat de la incalzire,se uita la iepuras,care a spus:Ursule,imi dai si mie una de aia intre dinti de o sa-mi iasa fum?
› vrei mai multShop Clopotel.ro
home : Chestii distractive : Spanzuratoarea
Spanzuratoarea
_ ECHIZI_ O_ I_
Imi pare rau, ai fost spanzurat!!!
Cuvantul era "RECHIZITORIU"
Joaca din nou.
Shop Clopotel.ro
Evenimentele zilei
10 februarie 1923
Se stinge din viata fizicianul Wilhelm Conrad Rontgen, descoperitorul razelor X
La 10 februarie 1923 trece in nefiinta fizicianul german Wilhelm Conrad Rontgen, descoperitorul razelor X. Ca profesor al universitatii Würzburg, studiind descarcarile electrice in tuburi vidate, a descoperit in anul 1895 emisia unor radiatii penetrante, pe care le-a numit radiatii X care, dupa moartea sa si in pofida testamentului sau, au fost denumite raze Rontgen. In anul 1901 a fost distins cu Premiul Nobel pentru Fizica. Motivatia juriului Nobel: "ca apreciere pentru serviciile extraordinare oferite prin descoperirea remarcabilelor raze".