Distractie
Horoscopul zilei
Cultura generala
Busola indica doar polii magnetici, nu si cei geografici. Nordul geografic este punctul cel mai nordic al Pamantului si e stabilit in urma miscarii de rotatie a Pamantului fiind plasat pe axa de rotatie (Polul Nord). Din acest motiv Nordul geografic e stabil in timp. Nordul magnetic (cel indicat de busola) e stabilit in functie de magnetismul Pamantului (liniile campului magnetic care converg) si nu este stabil in timp; de asemenea, Nordul magnetic NU se afla intr-o pozitie precisa. Polul Nord magnetic se afla la o distanta de aproximativ 1.600 de km mai la sud de cel geografic, in nordul Canadei (Golful Hudson) si se aproximeaza ca s-a miscat mai mult de 1.000 de km catre Siberia, potrivit Universitatii Oregon State. Declinatia se micsoreaza cu aproape 1 grad, la fiecare 7 ani.
› vrei mai multBancul zilei
Intr-o zi se plimba iepurasul prin padure, se intilneste cu vulpea.
- Buna, ce mai faci iepurasule ?
- O, bine, vulpeo, ma simt excelent, sint intr-o forma grozava, daca ma intilnesc cu ursul ii dau citeva labe de-l nenorocesc, praf il fac.
- Extraordinar.
Mai merge el ceva, se intilneste cu lupul.
- Cum o mai duci iepurasule ?
- Nemaipomenit, ma simt excelent, sint intr-o forma grozava, daca ma intilnesc cu ursul ii dau citeva labe de-l nenorocesc, praf il fac.
- Uluitor.
Mai merge cit mai merge, iata ca vine chiar ursul.
- Hai salut iepurasule, am auzit ca-ti merge nemaipomenit, ce mai faci ?
- Ce sa fac nene ursule, ia, ma plimb si eu prin padure si vorbesc prostii...
Shop Clopotel.ro
home : Chestii distractive : Spanzuratoarea
Spanzuratoarea
RE_ _ IZITORIU
Imi pare rau, ai fost spanzurat!!!
Cuvantul era "RECHIZITORIU"
Joaca din nou.
Shop Clopotel.ro
Evenimentele zilei
10 februarie 1923
Se stinge din viata fizicianul Wilhelm Conrad Rontgen, descoperitorul razelor X
La 10 februarie 1923 trece in nefiinta fizicianul german Wilhelm Conrad Rontgen, descoperitorul razelor X. Ca profesor al universitatii Würzburg, studiind descarcarile electrice in tuburi vidate, a descoperit in anul 1895 emisia unor radiatii penetrante, pe care le-a numit radiatii X care, dupa moartea sa si in pofida testamentului sau, au fost denumite raze Rontgen. In anul 1901 a fost distins cu Premiul Nobel pentru Fizica. Motivatia juriului Nobel: "ca apreciere pentru serviciile extraordinare oferite prin descoperirea remarcabilelor raze".