Distractie
Horoscopul zilei
Cultura generala
Batalia de la Waterloo s-a dovedit a fi batalia cruciala care a decis soarta lui Bonaparte si a imperiului sau. Astfel, prin batalia din 18 iunie 1815 se pune capat seriei de razboaie revolutionare si napoleoniene care cuprinsesera Europa; in acelasi timp, ea reprezinta sfarsitul primului Imperiu Francez si al carierei lui Napoleon. De asemenea, desi invingatorii nu aveau cum sa stie acest lucru la momentul respectiv, batalia pe care tocmai o castigasera avea sa fie ultima mare batalie a secolului al XIX-lea, dupa ea instaurandu-se pacea europeana generala care avea sa dureze (cu exceptia razboaielor locale, din Europa de Est) pana la izbucnirea Primului Razboi Mondial.
› vrei mai multBancul zilei
O firma da un anunt ca angajeaza bodyguardzi, iar pe anunt mai era precizat ca fiecare candidat trebuie sa se prezinte cu sotia. Un cetatean vede anuntul si se duce cu sotia acolo. Intra inauntru si i se adreseaza un angajat al firmei respective:
- Ati venit pentru inscriere?
- Da
- Sotia unde este?
- Afara.
Va dau un pistol, cu care trebuie sa va duceti afara si sa trageti in sotie! Asta este prima proba !
Cetateanu:
- Ma omule, ati inebunit cu totii? Ce ati patit?
Mai tarziu, alt cetatean - aceasi poveste
A doua zi, vine un oltean:
- Domnule, am auzit ca angajati de-aia!
- Asa este! unde e sotia ta?
- Afara!
- Uite, ia pistolul asta si du-te si impusc-o!
Se duce olteanul afara si se aud pocnituri, zgomote mari...
Intr-un tarziu,vine olteanu inauntru:
- Ma omule, ai innebunit?a trebuit sa o omor cu scaunul ca mi-ai varat gloante oarbe!
Shop Clopotel.ro
home : Chestii distractive : Spanzuratoarea
Spanzuratoarea
REC_ IZI_ ORIU
Imi pare rau, ai fost spanzurat!!!
Cuvantul era "RECHIZITORIU"
Joaca din nou.
Shop Clopotel.ro
Evenimentele zilei
10 februarie 1923
Se stinge din viata fizicianul Wilhelm Conrad Rontgen, descoperitorul razelor X
La 10 februarie 1923 trece in nefiinta fizicianul german Wilhelm Conrad Rontgen, descoperitorul razelor X. Ca profesor al universitatii Würzburg, studiind descarcarile electrice in tuburi vidate, a descoperit in anul 1895 emisia unor radiatii penetrante, pe care le-a numit radiatii X care, dupa moartea sa si in pofida testamentului sau, au fost denumite raze Rontgen. In anul 1901 a fost distins cu Premiul Nobel pentru Fizica. Motivatia juriului Nobel: "ca apreciere pentru serviciile extraordinare oferite prin descoperirea remarcabilelor raze".