Dar tuPe campul cu pomi ciudati de tabac tacuta inaintezi. Limbi verzi ca de serpi uriasi fiinta ta inconjoara. Dar tu inaintezi. Nu mai vine, mama, nimeni din urma, afara de painea ta invelita-n stergar si cerul, din spate, eliberat de frunzele mari. Doamne, cat cer deasupra unei singure paini! |
| Închide fereastra |