CurtezaneiNu sarutarile perfide… Da-mi ochi-ti sumbru labirint In care patima deschide Neantul viselor ce mint. Da-mi ochii tai, adanci ca marea, Peste-al lor haos sa m-aplec, Sa sorb dintr-insii nepasarea Si amintirile sa-nec. A mea privire cand strabate Adancul lor ma infior; Oh! cate suflete-necate Nu ratacesc in apa lor! |
| Închide fereastra |