Cultura generala

Feniletilamina produce o usoara stare de visare si este produsa de catre creier in momentul care doi oameni sunt indragostiti. Interesant de remarcat este faptul ca aceeasi substanta se regaseste si in ciocolata.

› vrei mai mult

Vino la muzeu sa-l vezi pe uriasul Deinotherium!

6 februarie 2019, 09:39 | afisari: 124

Te invitam duminica, 10 februarie la Muzeul National de Istorie Naturala "Grigore Antipa", sa afli povestea unuia dintre cele mai mari mamifere care au trait vreodata pe Pamant, Deinotherium gigantissimum! Numele sau, alcatuit din cuvinte de origine greaca, ar insemna, in traducere, "animal infricosator urias".

Deinotherium gigantissimum

Trebuie sa stii ca era erbivor, in ciuda staturii sale uriase, de peste 4 m inaltime si aproape tot atat lungime - adica era inalt cam cat o casa cu un etaj! Se hranea cu aproximativ 400 kg de plante pe zi, adica, in medie, hrana a 40 de cai sau a 2 elefanti pe zi.

Vedeta noastra, Deinotherium gigantissimus a disparut cu peste 2 milioane de ani in urma, iar scheletul sau a fost descoperit pe teritoriul actual al judetului Vaslui, in 1890, de geologul si paleontologul Gregoriu Stefanescu. Duminica, 10 februarie, este ziua de nastere a profesorului si academicianului, nascut in 1836.

Acest urias teribil si infricosator este inrudit cu elefantii actuali, le este un fel de var, pentru ca au urmat linii evolutive diferite. Caracteristica genului Deinotherium este prezenta fildesilor arcuiti in jos si fixati pe maxilarul inferior. La elefantii actuali, fildesii, situati pe maxilarul superior, sunt arcuiti in sus. Caninii erau absenti, iar trompa "animalului ingrozitor" era un organ musculos, foarte mobil, rezultat din alungirea si concresterea nasului cu buza superioara. Rolul coltilor in hranire a fost intens dezbatut. Este posibil ca pe langa frunze, ramuri, coaja moale a copacilor, Deinotherium sa se fi hranit si cu parti subterane ale plantelor – radacini si tuberculi, folosindu-si, pentru scoaterea lor din pamant, fildesii. O alta explicatie posibila este ca fildesii aveau un rol in timpul reproducerii pentru ca aratau care mascul este mai puternic, deci mai "indreptatit" sa-si gaseasca pereche.

Scheletul de Deinotherium gigantissimum expus la Muzeul "Antipa" din Bucuresti este o piesa de valoare stiintifica mondiala, importanta pentru cunoasterea faunei preistorice, fiind si un exponat de exceptie din patrimoniul cultural detinut de Romania.

In acel moment a fost primul schelet, aproape complet, al unui Deinotherium. A fost nevoie de 15 ani de sapaturi pentru a fi dezgropate aproape toate oasele din scheletul fosilizat al exemplarului. Pentru montarea lui pe suport metalic, in 1906, prof. Stefanescu aduce in tara, pentru trei luni, pe renumitul restaurator belgian Louis de Pauw.

Gregoriu Stefanescu (1836-1911) a fost geolog si paleontolog roman de talie mondiala, studiind la Universitatea Sorbona din Paris. Dupa intoarcerea in Romania a fost profesor de stiinte naturale la liceele Sf. Sava si Matei Basarab (1863) si a scris primul manual de zoologie din Romania (1865).

Este numit membru titular al Societatii Academice Romane, din 1876. In timpul campaniilor sale geologice, descopera numeroase piese fosilizate de plante si animale, din diferite perioade geologice (din Mezozoic pana in Cuaternar), astazi, piese din patrimoniul stiintific al Muzeului "Antipa".

A cazut la cutremur

In seara zilei de 4 martie 1977, scheletul Deinotherium-ului s-a prabusit in urma teribilului cutremur, daramand in cadere si o parte a scheletului de mastodont. Restauratorul muzeului din acea vreme, Nicolae Puscasu, a izbutit sa refaca montajul scheletului la capatul a 34 de saptamani de munca, astfel ca, la 22 noiembrie 1977, vizitatorii au putut sa admire din nou piesa cea mai pretioasa a muzeului bucurestean.

inapoi la stiri Clopotel

AI ceva de spus? Scrie un comentariu!


Trebuie sa fii logat pentru a putea adauga comentarii

Acest site foloseste cookies. Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Detalii aici OK
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Clopotel.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmareste instructiunile din Politica de Cookie.


Am inteles