PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA SI
LITERATURA ROMANA

I. STATUTUL DISCIPLINEI
Limba si literatura romana ocupa un statut important in structura examenului de bacalaureat, prin ponderea sa reflectata in prezenta celor doua forme obligatorii de evaluare a performantelor: in competentele lingvistice de comunicare orala in limba romana si in competentele generale si specifice formate pe durata invatamantului secundar superior, liceal (proba scrisa), proba comuna pentru toate filierele, profilurile si specializarile.
Curriculumul liceal, care stabileste principiul studierii limbii si literaturii romane din perspectiva comunicativ-functionala, pune accent pe latura formativa a invatarii, fiind centrat pe achizitionarea de competente, fapt care a determinat precizarea, in programa de bacalaureat, a competentelor de evaluat si a continuturilor din domeniile: A. literatura romana, B. limba si comunicare.
Proba scrisa vizeaza competentele de receptare si de producere a mesajelor scrise (inclusiv a unor mesaje care transpun in scris strategii si reguli de exprimare orala). Structura subiectelor permite rezolvarea acestora in 3 ore de examen si este in conformitate cu prezenta programa de bacalaureat 2010 - 2011.
Evaluarea performantei in competentele lingvistice de comunicare orala in limba romana se aplica in receptarea mesajelor orale si scrise si in producerea unor tipuri de discurs (descriptiv, informativ, narativ, argumentativ) exersate in cadrul invatamantului liceal. Subiectele cuprind texte literare si nonliterare, la prima vedere, precum si itemii corespunzatori evaluarii competentelor specifice si a continuturilor asociate din prezenta programa. Subiectele vor avea un grad de complexitate care sa permita tratarea integrala a acestora in maximum 10 - 15 minute.

II. COMPETENTE DE EVALUAT
Prin sustinerea examenului de bacalaureat la aceasta disciplina, elevul va trebui sa faca dovada urmatoarelor competente dobandite in ciclul inferior si in cel superior de liceu (clasele a IX-a - a XII-a), corelate cu anumite continuturi parcurse in cele doua cicluri liceale:
1. Utilizarea corecta si adecvata a limbii romane in diferite situatii de comunicare

Competente specifice	Continuturi asociate
1.1. Utilizarea adecvata a strategiilor si a regulilor de exprimare orala in monolog si in dialog, in vederea realizarii unei comunicari corecte, eficiente si personalizate, adaptate unor situatii de comunicare diverse	- reguli ale monologului (contactul vizual cu auditoriul; raportarea la reactiile auditoriului (si) in conditii de examinare), tehnici de construire a monologului; tipuri de monolog: povestire/ relatare orala, descriere orala, monolog informativ, monolog argumentativ, exprimarea orala a reactiilor si a opiniilor privind texte literare si nonliterare, filme artistice si documentare, spectacole de teatru, expozitii de pictura etc.; adecvarea la situatia de comunicare (auditoriu, context) si la scopul comunicarii (informare, argumentare/ persuasiune etc.) - reguli si tehnici de construire a dialogului (atentia acordata partenerului, preluarea/ cedarea cuvantului la momentul oportun, dozarea participarii la dialog etc.); tipuri: conversatia, discutia argumentativa, interviul (interviul publicistic, interviul de angajare); adecvarea la situatia de comunicare (partener, context etc.) si la scopul comunicarii (informare, argumentare/ persuasiune etc.); argumentare si contraargumentare in dialog - stilurile functionale adecvate situatiei de comunicare - rolul elementelor verbale, paraverbale si nonverbale in comunicarea orala: privire, gestica, mimica, spatiul dintre persoanele care comunica, tonalitate, ritmul vorbirii etc.
1.2. Utilizarea adecvata a tehnicilor de redactare si a formelor exprimarii scrise compatibile cu situatia de comunicare in elaborarea unor texte diverse	- reguli generale in redactare (structurarea textului, adecvarea la cerinta de redactare, adecvare stilistica, asezare in pagina, lizibilitate) - relatarea unei experiente personale, descriere, povestire, argumentare, stiri, anunturi publicitare, corespondenta privata si oficiala; cerere, proces-verbal, curriculum vitae, scrisoare de intentie, scrisoarea in format electronic (e-mail) - exprimarea reactiilor si a opiniilor fata de texte literare (studiate sau la prima vedere) si nonliterare, argumentare, rezumat, caracterizare de personaj, analiza, comentariu, sinteza, paralela, eseu structurat, eseu liber/ nestructurat - modalitati de indicare a bibliografiei, normele citarii - normele limbii literare la nivelurile: ortografic si de punctuatie, morfosintactic, lexico-semantic, stilistico-textual
1.3. Identificarea particularitatilor si a functiilor stilistice ale limbii in receptarea diferitelor tipuri de mesaje/ texte	-limbaj standard, limbaj literar, limbaj colocvial, limbaj popular, limbaj regional, limbaj arhaic; argou, jargon - expresivitatea in limbajul comun si in limbajul poetic
1.4. Receptarea adecvata a sensului/ sensurilor unui mesaj transmis prin diferite tipuri de mesaje orale sau scrise	- texte literare (proza, poezie, dramaturgie); texte nonliterare, memorialistice, epistolare, jurnalistice, juridic-administrative, stiintifice, argumentative, mesaje din domeniul audiovizualului - sens denotativ si sensuri conotative - elemente care inlesnesc sau perturba receptarea: canalul, codul, contextul - fictiune, imaginatie, inventie; realitate, adevar - scopul comunicarii: informare, delectare, divertisment etc. - reactiile receptorului: cititor, ascultator
1.5. Utilizarea adecvata a achizitiilor lingvistice in producerea si in receptarea diverselor texte orale si scrise, cu explicarea rolului acestora in construirea mesajului	- componentele si functiile actului de comunicare - niveluri ale receptarii si producerii textelor orale si scrise: fonetic, ortografic si de punctuatie, morfosintactic, lexicosemantic, stilistico-textual, nonverbal si paraverbal - normele limbii literare la toate nivelurile: fonetic, ortoepic, ortografic si de punctuatie, morfosintactic, lexico-semantic, stilistico-textual - tipuri textuale si structura acestora: narativ, descriptiv, informativ, argumentativ - discursul politic, discursul publicistic - rolul verbelor in naratiune; rolul adjectivelor in descriere - rolul formulelor de adresare, de initiere, de mentinere si de inchidere a contactului verbal in monolog si in dialog
2.1. Identificarea temei si a modului de reflectare a acesteia in textele studiate sau in texte la prima vedere	- tema, motiv/ motive identificat(e) in texte, viziune despre lume a autorului/ a personajelor operei literare - modul de reflectare a unei idei sau a unei teme in mai multe opere literare, apartinand unor genuri sau epoci diferite sau unor arii culturale diferite
2.2. Identificarea si analiza principalelor componente de structura, de compozitie si de limbaj specifice textului narativ	- particularitati ale constructiei subiectului in textele narative; particularitati ale compozitiei in textele narative: incipit, final, episoade/ secvente narative, tehnici narative; constructia personajelor; modalitati de caracterizare a personajului; tipuri de personaje; instantele comunicarii in textul narativ; tipuri de perspectiva narativa; literalitatea; specii epice: basm cult, nuvela, povestire, roman; registre stilistice, limbajul personajelor, limbajul naratorului; stilul direct, stilul indirect, stilul indirect liber
2.3. Identificarea si analiza principalelor componente de structura si de limbaj specifice textului dramatic	- particularitati ale constructiei subiectului in textul dramatic - particularitati ale compozitiei textului dramatic - modalitati de caracterizare a personajelor; registre stilistice, limbajul personajelor, notatiile autorului - specii dramatice - comedia; o opera dramatica postbelica - creatie dramatica si spectacol - cronica de spectacol, discutata in relatie cu textul dramatic si punerea in scena a acestuia (pentru proba orala)
2.4. Identificarea si analiza elementelor de compozitie si de limbaj in textul poetic	- titlu, incipit, relatii de opozitie si de simetrie, elemente de recurenta: motiv poetic, laitmotiv, simbol central, idee poetica - sugestie si ambiguitate - imaginar poetic, figuri semantice (tropi); elemente de prozodie - poezie epica, poezie lirica - instantele comunicarii in textul poetic
2.5. Compararea unor viziuni despre lume, despre conditia umana sau despre arta reflectate in texte literare, nonliterare sau in alte arte	- viziune despre lume, teme si motive, conceptii despre arta, sensuri multiple ale textelor literare - limbajul literaturii, limbajul cinematografic, limbajul picturii; limbajul muzicii (pentru proba orala)
2.6. Interpretarea textelor studiate sau la prima vedere prin prisma propriilor valori si a propriei experiente de lectura	- lectura critica: elevii evalueaza ceea ce au citit; lectura creativa: elevii extrapoleaza, cauta interpretari personale, prin raportari la propria sensibilitate, experienta de viata si de lectura

3. Punerea in context a textelor studiate prin raportare la epoca sau la curente culturale/ literare

3.1. Identificarea si explicarea relatiilor dintre opere literare si contextul cultural in care au aparut acestea

- trasaturi ale curentelor culturale/ literare reflectate in textele literare studiate sau in texte la prima vedere

3.2. Construirea unei viziuni de ansamblu asupra fenomenului cultural romanesc, prin integrarea si relationarea cunostintelor asimilate

- fundamente ale culturii romane (originile si evolutia limbii romane) - perioada veche (formarea constiintei istorice) - curente culturale/ literare in secolele XVII-XVIII: umanismul si iluminismul - perioada moderna: a. secolul al XIX-lea - inceputul secolului al XX-lea (perioada pasoptista; Romania, intre Occident si Orient; criticismul junimist); b. curente culturale/ literare in secolul XIX - inceputul secolului XX (romantismul, realismul, simbolismul, prelungiri ale romantismului si clasicismului); c. perioada interbelica (orientari tematice in romanul interbelic, tipuri de roman: psihologic si al experientei; poezia interbelica, diversitate tematica, stilistica si de viziune; curente culturale/ literare in perioada interbelica: modernism, traditionalism, orientari avangardiste; identitate culturala in context european); perioada postbelica (tipuri de roman in perioada postbelica, poezia in perioada postbelica, teatrul in perioada postbelica; curente culturale/ literare: postmodernismul) - curente culturale/ literare romanesti in context european

4. Argumentarea in scris si oral a unor opinii in diverse situatii de comunicare

4.1. Identificarea structurilor argumentative in texte literare si nonliterare studiate sau la prima vedere	- constructia textului argumentativ; rolul conectorilor in argumentare, structuri si tehnici argumentative in texte literare si nonliterare, scrise sau orale - logica si coerenta mesajului argumentativ
4.2. Argumentarea unui punct de vedere privind textele literare si nonliterare studiate sau la prima vedere	- verbe evaluative, adverbe de mod/ predicative ca marci ale subiectivitatii evaluative, cuvinte cu rol argumentativ, structuri sintactice in argumentare - constructia discursului argumentativ: structuri specifice, conectori, tehnici argumentative - eseul argumentativ
4.3. Compararea si evaluarea unor argumente diferite, pentru formularea unor judecati proprii	- textul critic (recenzia, cronica literara, eseul, studiul critic) in raport cu textul discutat - interpretari si judecati de valoare exprimate in critica si in istoria literara - eseul structurat, eseul liber

III. PRECIZARI PRIVIND CONłINUTURILE PROGRAMEI
a. LITERATURA
Autori canonici: Mihai Eminescu, Ion Creanga, I.L. Caragiale, Titu Maiorescu, Ioan Slavici, G. Bacovia, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Ion Barbu, Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, G. Calinescu, E. Lovinescu, Marin Preda, Nichita Stanescu, Marin Sorescu.
Nota. Conform programei scolare in vigoare, examenul de bacalaureat nu implica studiul monografic al scriitorilor canonici, ci studierea a cel putin unui text din opera acestora. Textele literare la prima vedere pot apartine atat autorilor canonici, cat si altor autori studiati.
Pentru proba scrisa, elevii trebuie sa studieze in mod aprofundat cel putin numarul minim de texte prevazute in programa scolara, apartinand autorilor canonici sau prozei narative, poeziei sau dramaturgiei romanesti despre care sa poata redacta un eseu structurat, un eseu liber sau un eseu argumentativ, in care sa aplice conceptele de istorie si teorie literara (perioade, curente literare/ culturale, elemente de analiza tematica, structurala si stilistica) mentionate in tabelul de mai sus si in lista ce urmeaza:
• proza scurta: basm cult, nuvela; texte reprezentative pentru aspectele esentiale ale speciei narative pe care o ilustreaza;
• roman: texte reprezentative pentru aspectele esentiale ale genului si ale evolutiei acestuia;
• poezie: texte poetice care sa ilustreze aspecte esentiale ale genului si ale evolutiei acestuia;
• dramaturgie: comedia; texte dramatice care sa ilustreze aspecte specifice si diferite ale genului si ale evolutiei acestuia.
Tematica studiilor de caz si dezbaterile mentionate in tabel pot fi valorificate in cadrul probelor orale si scrise, prin solicitarea argumentarii unor opinii sau judecati de valoare (reproduse) pe marginea acestora.
b. LIMBA SI COMUNICARE
Niveluri de constituire a mesajului
Nota. Continuturile de mai jos vizeaza:
- aplicarea, in diverse situatii de comunicare, a normelor ortografice, ortoepice, de punctuatie, morfosintactice si folosirea adecvata a unitatilor lexico-semantice;
- aplicarea cunostintelor de limba, inclusiv a celor dobandite in ciclul gimnazial, in exprimarea corecta si in receptarea textelor studiate sau la prima vedere.
Nivelul fonetic
- pronuntii corecte/ incorecte ale neologismelor; hiat, diftong, triftong; accentul;
- cacofonia; hipercorectitudinea;
- pronuntare/ lectura nuantata a enunturilor (ton, pauza, intonatie).
Nivelul lexico-semantic
- variante lexicale; campuri semantice;
- erori semantice: pleonasmul, tautologia, confuzia paronimica;
- derivate si compuse (prefixe, sufixe, prefixoide, sufixoide), schimbarea categoriei gramaticale;
- relatii semantice (polisemie; sinonimie, antonimie, omonimie);
- sensul corect al cuvintelor (in special al neologismelor);
- unitati frazeologice (locutiuni si expresii);
- interpretarea sensului cuvintelor in context;
- campuri semantice si rolul acestora in interpretarea mesajelor scrise si orale;
- etimologia populara, hipercorectitudinea;
- sensul cuvintelor in context; sens denotativ si sens conotativ.
Nivelul morfosintactic
- forme flexionare ale partilor de vorbire (pluralul substantivelor, articularea substantivelor, forme cazuale; forme flexionare ale verbului; adjective fara grade de comparatie; numerale etc.); valori expresive ale partilor de vorbire; mijloace lingvistice de realizare a subiectivitatii vorbitorului;
- elemente de acord gramatical; (intre predicat si subiect - acordul logic, acordul prin atractie; acordul atributului cu partea de vorbire determinata);
- elemente de relatie (prepozitii, conjunctii, pronume/ adjective pronominale relative, adverbe relative);
- valori stilistice ale coordonarii si subordonarii in fraza;
- anacolutul.
Nivelul ortografic si de punctuatie
- norme ortografice si de punctuatie in constituirea mesajului scris (scrierea corecta a cuvintelor, scrierea cu majuscula, despartirea cuvintelor in silabe, folosirea corecta a semnelor de ortografie si de punctuatie);
- rolul semnelor ortografice si de punctuatie in intelegerea mesajelor scrise.
Nivelul stilistico-textual
- registre stilistice (standard, colocvial, specializat etc.) adecvate situatiei de comunicare;
- coerenta si coeziune in exprimarea orala si scrisa;
- tipuri de texte si structura acestora: narativ, descriptiv, informativ, argumentativ;
- stiluri functionale adecvate situatiei de comunicare;
- limbaj standard, limbaj literar, limbaj colocvial, limbaj popular, limbaj regional, limbaj arhaic; argou, jargon;
- stil direct, stil indirect, stil indirect liber;
- rolul figurilor de stil si al procedeelor artistice in constituirea sensului;
- rolul elementelor arhaice si regionale in receptarea mesajelor.

NOTA: Programa de examen este realizata in conformitate cu prevederile programelor scolare in vigoare. Subiectele pentru examenul de bacalaureat 2011 se elaboreaza in baza prevederilor prezentei programe. Conform Adreselor M.Ed.C. nr. 48.871/ 23 noiembrie 2005 si nr. 31.641/ 3 mai 2006, incepand cu anul scolar 2006-2007, "respectarea normelor prevazute in editia a II-a a Dictionarului ortografic, ortoepic si morfologic al limbii romane (DOOM2) este obligatorie [...] la examenele de bacalaureat, in cadrul carora elevii vor face dovada cunoasterii acestora, fiind evaluati ca atare".